Istoric
Primul document de atestare a localităţii este un hrisov din 25 iunie 1506. Prin el, Radu Voievod (1495 - 1508), „domn a toată ţara Ungro-Vlahiei”, soluţionează disputa dintre doi boieri privind stăpânirea unei moşii din Berevoeşti şi a unei tabere de ţigani din altă parte, hotărând ca „Dragomir Măţil să-şi ţie acel sălaş de ţigani, iar Oprea să ţie partea lui Dragomir Măţil din Berevoeşti”.
Un al doilea document privind comuna Berevoeşti apare la 20 de ani distanţă de primul, adică în 1526, şi atestă stăpânirea unei treimi din sat «de peste tot hotarul şi din pomet şi din Săliştea Copăcenilor şi pe Râul mare ”Bratia”, şi pe Năvrap, şi pe Râuşor şi la muntele Berevoeştilor de către jupân Vlaicu Culcer şi fraţii săi».
Componenţă
Comuna cuprinde satele Berevoeşti (cu cătunele Pământeni, Ungureni şi Măneşti), Gămăceşti, Bratia şi Oţelu.
Satul Berevoeşti Pământeni este atestat documentar din anul 1506 cu denumirea Berivoeşti. De-a lungul vremii, localitatea a fost cunoscută sub diverse denumiri, Berivoeşti, Berivoeşti Pământeni (după 1794) sau Berevoeşti.
Satul Berevoeşti Ungureni - atestat documentar la 1574, a purtat de-a lungul timpului demunirea de Năpârteni (1526 până la ~ 1794), ulterior Berivoeşti Ungureni. După 1794, cele două sate s-au separat, menţinându-se în această formulă până în anul 1968, când, prin noua împărţire administrativ-teritorială, s-au contopit şi au devenit satul Berevoeşti.
Satul Gămăceşti este cunoscut din anul 1720. Denumirea anterioară a fost Plăiaşul şi s-a dezvoltat în cadrul satului Năpârteni (acum Berevoeşti Ungureni), iar după 1794 şi până la începutul sec. XX a avut statut de cătun.
Satul Bratia – cunoscut încă de la 1754, a fost iniţial un cătun al satului Berevoeşti Pământeni, dezvoltându-se şi devenind sat după 1930.
Satul Oţelul - atestat documentar la 1819, era un cătun clăcăşesc format pe moşia vornicului Golescu.
Satul Berevoeşti Pământeni este atestat documentar din anul 1506 cu denumirea Berivoeşti. De-a lungul vremii, localitatea a fost cunoscută sub diverse denumiri, Berivoeşti, Berivoeşti Pământeni (după 1794) sau Berevoeşti.
Satul Berevoeşti Ungureni - atestat documentar la 1574, a purtat de-a lungul timpului demunirea de Năpârteni (1526 până la ~ 1794), ulterior Berivoeşti Ungureni. După 1794, cele două sate s-au separat, menţinându-se în această formulă până în anul 1968, când, prin noua împărţire administrativ-teritorială, s-au contopit şi au devenit satul Berevoeşti.
Satul Gămăceşti este cunoscut din anul 1720. Denumirea anterioară a fost Plăiaşul şi s-a dezvoltat în cadrul satului Năpârteni (acum Berevoeşti Ungureni), iar după 1794 şi până la începutul sec. XX a avut statut de cătun.
Satul Bratia – cunoscut încă de la 1754, a fost iniţial un cătun al satului Berevoeşti Pământeni, dezvoltându-se şi devenind sat după 1930.
Satul Oţelul - atestat documentar la 1819, era un cătun clăcăşesc format pe moşia vornicului Golescu.
Activitati specifice zonei:
Exploatarea şi prelucrarea lemnului
Confecţionat subansamble auto
Agricultură
Agroturism
Populaţie
Numărul locuitorilor comunei este de 3481 dintre care jumătate apţi de muncă.
Căi de acces:
Drumul naţional 73C care face legătura dintre Câmpulung Muscel, Curtea de Argeş şi Râmnicu Vâlcea. Drumul este asfaltat şi oferă condiţii foarte bune de trafic.
Utilităţi :
-Alimentare cu apă potabilă în Bratia, Gămăceşti şi Berevoeşti
-Conducte de gaze naturale
Confecţionat subansamble auto
Agricultură
Agroturism
Populaţie
Numărul locuitorilor comunei este de 3481 dintre care jumătate apţi de muncă.
Căi de acces:
Drumul naţional 73C care face legătura dintre Câmpulung Muscel, Curtea de Argeş şi Râmnicu Vâlcea. Drumul este asfaltat şi oferă condiţii foarte bune de trafic.
Utilităţi :
-Alimentare cu apă potabilă în Bratia, Gămăceşti şi Berevoeşti
-Conducte de gaze naturale
Obiective turistice:
Zona este de un pitoresc deosebit, cu obiective turistice demne de atenţia vizitatorilor. Dealurile oferă privelişti de neuitat, cu o compoziţie floristică multicoloră. Întinsele livezi de prun conferă peisajului o geometrie care încântă ochiul călătorului. Soseaua DN73C, cu serpentinele sale mai largi sau mai înguste, oferă vara prilejul organizării unor spectaculoase curse automobilistice.
- Cabana de vânătoare Râuşor, fostă reşedinţă regală
- Muzeul sătesc de artă plastică
- Casa memorială Mihai Tican Rumano (1893-1967)
- Biserica din Berevoeşti " Adormirea Maicii Domnului" - 1704
- Biserica Valea Satului – 1505
- Biserica din lemn din Ungureni – 1770
- Piatra de mormânt datând din 1506
- Crucea lui Baraghin – 1526
- 17 cruci cu scriere chirilică din perioada 1580 – 1850
Evenimente locale:
Ziua comunei, 15 august a fiecărui an
Sârba de la Berevoeşti
Festivalul de umor popular "Haz de Necaz"
Miss Baba Satului
Datini şi obiceiuri
Târg săptămânal
Sârba de la Berevoeşti
Festivalul de umor popular "Haz de Necaz"
Miss Baba Satului
Datini şi obiceiuri
Târg săptămânal